Iurie Chirinciuc Ex-ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (2015–2017)

Aşa cum ne-am obişnuit de la începutul proiectului, vă oferim un tablou general al achiziţiilor din anul precedent. Vă arătăm pe ce au cheltuit banii instituţiile publice şi la cine au ajuns aceştia. Vă mai arătăm cum companii incluse în Lista de interdicţie au continuat să câştige contracte publice şi cum au obţinut licitaţii firme nou formate. De asemenea, am mers pe urmele celor mai mari contracte pentru a vedea cine le-a câştigat şi am verificat dacă au fost excluse de la licitaţii publice firmele sau fondatorii acestora, implicaţi în dosare de corupţie şi licitaţii trucate.

Fostul ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Iurie Chirinciuc, a fost găsit vinovat de abuz de putere şi trafic de influenţă, însă a primit o pedeapsă blândă, deoarece, împreună cu alţi doi inculpaţi în acest dosar, şi-a recunoscut pe deplin vina. Sentinţa motivată a Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, a fost publicată la 17 august 2017. În document sunt expuse faptele comise şi recunoscute de ministru, însă nu este numită suma concretă a prejudiciului pe care fostul şef la Transporturi l-a adus statului.

În ultimele trei luni, mai mulţi actuali sau foşti funcţionari de rang înalt, anchetaţi în dosare de corupţie, au fost reţinuţi. Astăzi, însă, puţini dintre aceştia se mai află după gratii, majoritatea fiind cercetaţi în timp ce se află în arest la domiciliu sau sub control judiciar. ZdG a completat lista celor mai răsunătoare dosare instrumentate de Centrul Naţional Anticorupţie şi Procuratura Anticorupţie în acest an şi vă prezintă cele mai recente informaţii legate de ele.

Doi dintre cei 19 membri ai Guvernului Filip care au semnat declaraţii de integritate la învestire se află acum în arest, bănuiţi de fapte de corupţie. Totuşi, în acele declaraţii pe propria răspundere ei au afirmat că nu au comis nimic ilegal, nu s-au aflat în conflicte de interese şi nu vor accepta nici un fel de sugestii sau influenţe în activitatea lor. Moldova Curată a analizat situaţia actuala a fiecărui semnatar ale acelor declaraţii (care au doar valoare morală, nicidecum juridică), la mai mult de un an de la depunere.

Iurie Chirinciuc, ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Veaceslav Teleman, directorul general interimar al Administraţiei de Stat a Drumurilor (ASD), şi şefii a două companii de construcţii, Nicolae Ciobanu de la “Global Trans Construction” şi Marin Sârbu de la “Nouconst” SRL, au fost reţinuţi de ofiţerii şi procurorii anticorupţie în urma unor percheziţii desfăşurate la domiciliile şi birourile conducerii Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID), Administraţiei de Stat a Drumurilor (ASD), dar şi la sediile celor doi agenţi economici.

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Iurie Chirinciuc, reţinut de CNA într-un dosar de corupţie, a nimerit în vizorul jurnaliştilor de investigaţie imediat după desemnarea sa în Guvernul Streleţ, în vara anului 2015. Pe parcursul celor aproape 2 ani de aflare la şefia MTID, au fost lansate mai multe semnale despre pretinsele ilegalităţi comise de Chirinciuc în calitate de funcţionar public, precum şi promovarea în funcţii importante a prietenilor şi rudelor, favorizarea unor firme la licitaţiile privind construcţia drumurilor, dintre care unele în interes personal sau de partid.

Centrul Naţional Anticorupţie susţine că ministrul Iurie Chirinciuc, şeful interimar al Administraţiei de Stat a Drumurilor, Veaceslav Teleman, şi doi agenţi economici ar fi exercitat presiuni asupra unei companii care a câştigat licitaţiile finanţate de Banca Europeană de Investiţii pentru construcţia drumului de ocolire a Chişinăului, în apropiere de Ialoveni.

Guvernul condus de Pavel Filip împlineşte un an de la învestirea în funcţie. În această perioadă, unii miniştri, în frunte cu premierul, au avut parte de evenimente importante, toate soldându-se cu suplinirea bugetului familiei sau cu promovarea intereselor pe care aceştia le au în diferite domenii.

La doar câteva luni de la învestirea lui Iurie Chirinciuc în funcţia de ministru al Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, de la şoseaua Sculeni-Ungheni până la sediul întreprinderii care îi aparţine, SRL Lefcons-agro, a fost asfaltat un drum care a costat bugetul de stat 8,5 milioane de lei. Lucrările au fost executate de către întreprinderea Rutador, al cărei nume a figurat anterior în câteva anchete jurnalistice, dar şi într-un raport al Curţii de Conturi. Autorităţile au selectat firma fără licitaţie. Şefii Administraţiei de Stat a Drumurilor explică, între altele, lipsa unui concurs prin faptul că decizia a fost luată în perioada când a fost suspendată procedura achiziţiilor publice. Experţii califică însă situaţia drept o ilegalitate ce ar trebui să ajungă în vizorul procurorilor.

Documentele obţinute de RISE din Italia, Cipru şi România demonstrează că ministrul Transporturilor, Iurie Chirinciuc, controlează holdingul italian de mobilă Cavio prin finul său de cununie. Un alt set de acte consultate de noi arată cum oamenii care au reprezentat interesele lui Chirinciuc au fost numiţi viceminiştri în instituţia pe care o conduce.

Guvernul lui Pavel Filip are în componenţa sa câteva nume noi, dar care nu sunt străine politicii. Constatăm, între altele, că o bună parte din cei care au ajuns la şefia ministerelor îi sunt apropiaţi controversatului om de afaceri Vlad Plahotniuc, prim-vicepreşedinte al PD. Majoritatea noilor-vechi miniştri au figurat în anchetele realizate anterior de Centrul de Investigaţii Jurnalistice care au scos la iveală interesele ascunse şi afacerile pe care le desfăşoară familiile acestora.

Guvernul Streleţ a fost votat joi, 30 iulie 2015, cu votul a 52 de deputaţi ai Alianţei pentru Integrare Europeană. În consecinţă, Executivul s-a ales cu şase nume noi, patru dintre care sunt reprezentanţii Partidului Liberal, revenit la guvernare, iar câte unul, exponent al PLDM şi PD. Toţi şase vin din cu totul alte domenii decât cele pe care urmează să le administreze. Doi dintre noii miniştri, cel al Justiţiei şi Transporturilor, au averi impresionante.

Guvernul condus de Valeriu Streleţ, votat de deputaţii liberal-democraţi, democraţi şi liberali, are în componenţa sa câteva nume noi, dar care nu sunt străine politicii. Majoritatea noilor-vechi miniştri au figurat în anchetele realizate anterior de Centrul de Investigaţii Jurnalistice care au scos la iveală interesele ascunse şi afacerile pe care le desfăşoară familiile acestora.

Soţia proaspătului deputat liberal Iurie Chirinciuc, administratoarea unei firme de peste Prut, care i-a adus alesului poporului în ultimii doi ani venituri de aproximativ 300 de mii de lei, a fost condamnată în România la 8 luni de închisoare cu suspendare. Deputatul însă a declarat pentru ZdG că această condamnare nu ar mai fi de actualitate, pentru că a fost anulată de instanţele ierarhic superioare. Instituţiile abilitate din România, printr-un răspuns oficial oferit redacţiei, ne-au comunicat însă că în dosarul soţiei deputatului nu există o soluţie finală.

Unii dintre noii deputaţi, care au intrat în Parlament de pe locurile 11 ale listelor electorale, au făcut donaţii generoase partidelor în campania electorală. Unii au dat şi ce n-au avut, adică sumele donate sunt mai mari decât veniturile declarate. Există însă şi deputaţi mai modeşti. Comunista Elena Bodnarenco, de exemplu, până acum primar al oraşului Soroca, locuieşte cu chirie, întrucât, aşa cum a recunoscut pentru Moldova Curată, nu are o locuinţă proprie.

Oamenii de afaceri vor domina viitorul Parlament. Practic fiecare al doilea deputat este implicat, direct sau prin intermediul soţiilor, copiilor, nepoţilor sau off-shore-urilor, în afaceri.

Inculpaţi care, înainte de a ajunge în Parlament, riscă să treacă prin puşcărie, indivizi al căror nume figurează în dosare penale sau care au fost prinşi cu mită, iar ulterior, condamnaţi la achitarea unor amenzi, persoane controversate, implicate de-a lungul timpului în diverse scandaluri sau tranzacţii dubioase, traseişti politici, care timp de câţiva ani au schimbat câteva partide doar pentru a fi la putere — vor să devină deputaţi, după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014.